|
|
este o legenda, dialogul vine in capitolul urmator , iar capitolul urmator vine odata cu mine...
Capitolul II
Inlantuirea
Cu mii si mii de ani dupa intamplare povestita mai sus, existau doua Imparatii: Imparatia Luminii si Imparatia Intunericului. Imparatia Intunericului era misterioasa... nimeni necunoscand aproape nimic despre ea, nimeni neaventurandu-se pe taramurile acelea blestemate. Imparatia Luminii, avea un imparat ce avea cinci fiice: Lumierre , Eclair, Nimphe, Eclipse, Constance. Lumierre era cea mai mica dintre fiicele imparatului. Avea parul lung... de culoarea Pietrei Chere... acea culoare incomfundabila de albastru combinata cu puritatea albului... ochii ii avea de un safir pur... Eclair avea parul lung, ca de vapaie, lasat sa cada in falduri, ochii de un rubin arzator. Nimphe avea parul lung, de culoarea marii, ochii de un verde marin... Eclipse avea parul lung argintiu... dar de un argint ce il intrecea si pe cel al lunii... ochii ca o adevarata Nestemata de Canta... cu acel albastru ce aminteste de culoarea cerului... cand stai si privesti pe fereastra deschisa cerul intunecat pe care luna straluceste printre stele...acea culoare mirifica. Constance avea parul lung, de culoarea aurului... acea culoare ce face din Opalul Creman sa fie o piatra desavarsita... ochii ii avea castanii...
Într-o cameră numită Camera Aurorelor, pe o masă din safir, se învârteau în aer, in cerc cinci sfere luminoase, de parca marginile mesei erau niste granite. Acestea erau Aurorele Elementelor. Aceste Aurore asigurau bunăstarea şi prosperitatea regatului. Împăratul se hotărî ca fetele sale sa păzească, fiecare, câte o Auroră a Elementelor. Lumierre avea să păzească Aurora Energiei, cea trandafirie, cea care asigura puterea celorlalte Aurore şi energia regatului. Constance avea de păzit Aurora Pământului (de opal), ce asigura hrana regatului, Eclair avea de păzit Aurora focului (cea rosie) ce asigura căldura regatului pe timp de furtuna ( pe timp de iarna, regatul avea parte de numeroase furtuni aspre), Nimphe avea de păzit Aurora Apei (cea albastra), ce asigura apa regatului, pe timp de secetă. Eclipse avea de păzit Aurora Aerului, ce proteja regatul de ciclonuri si tornade. Într-o zi, împăratul se hotărî sa cedeze Aurorile Elementelor fiicelor sale pentru totdeauna. Le chemă pe toate în Camera Trandafirului, apoi le spuse:
- Fetele mele dragi, am hotărât să vă cedez Aurorile Elementelor pentru totdeauna. Numai una singură dintre voi va avea toate puterile Aurorelor şi toate darurile lor, celelalte vor avea doar puterea Aurorilor şi doar un dar dintre cele cinci. Aceea trebuie să reziste cinci ani în camera aceasta, strâns legată de cinci trandafiri vrajiti ce nu se pot rupe. Fiecare trandafir are o floare înflorită şi un boboc ce nu s-a deschis încă ; floarea de trandafir are puterea Aurorei, iar boboc este darul Aurorei. Când una dintre voi vrea să se descătuşeze de trandafiri, spune cuvântul Ante. Dacă una scapă înainte de termen, nu contează dacă au trecut patru, trei ,doi sau un an, va avea o putere a unei Aurore şi doar un dar din cele cinci. Darurile sunt: de la Trandafirul Aurorei Energiei veţi avea tinereţe veşnică, de la Trandafirul Aurorei Apei veţi avea puterea vântului şi a furtunii, de la Trandafirul Aurorei Focului puterea fulgerului, de la Trandafirul Aurorei Pământului veţi avea un dar un pic mai ciudat, veţi putea face să rodească pământul, sa se ofilească totul, sa ningă abundent şi să vină seceta înainte de vreme. De la Trandafirul Aurorei Aerului veţi putea controla ziua, noaptea, eclipsele. Lumierre eşti prima. Vrei, lumina sufletului meu?
- Da, împărate! Vreau!
- Aşa să fie! Trandafirii Aurorelor creşteţi! Şi apoi rosti:
Oferiţi-i flori deschise
Puterile ce-n voi stau scrise,
Testul de-l va trece ea,
Puterile voastre le va avea!
Oferiţi-i flori închise
Darurile ce-n voi stau scrise,
Testul de-l va trece ea,
Darurile voastre le va avea!
Apoi, ca din pământ, răsăriră cinci trandafiri ce o inconjurara pe Lumierre iar deasupra capului ei inflorind o floare si aparand langa ea un boboc. Cum spusese împăratul aşa se întâmpla. Se repetă vraja pentru toate fiicele sale. Într-un final, toate erau încătuşate.
După cinci luni de la încătuşarea fiicelor împăratului, o secetă mare se abătu asupra regatului. Acum că Aurorile erau cedate, nu mai puteau să acţioneze singure. In acest timp, imparatul statea si privea intinderile Imparatie pustiite de seceta.
- Sa speram ca macar una sa vada peste spusele mele si sa isi asculte inima...
În Camera Trandafirului Lumierre şi celelalte auzeau totul despre seceta aceea ce aproape a distrus întregul regat. Lumierre spuse:
- Eu nu o să stau aici, în timp ce regatul va muri!
- Dar nu vrei toate darurile? Întrebă Constance.
- Nu ai acceptat? Întrebă Nimphe.
- N-ai auzit ce a zis tatăl nostru? Întrebă Eclipse.
- Am auzit, am acceptat, le vroiam, dar acum nu le mai vreau! Să am putere dar să-mi pierd regatul!Eu plec! Ante!
Şi trandafirii dispăruseră ca din senin, lăsând-o liberă pe Lumierre.
- Plec şi eu! Lumierre are dreptate! Ante!spuse Eclair.
Dar trandafirii nu dispărură.
- Ce se-ntâmplă?strigă ea.
- Nu ştiu!merg la tata.
Şi ieşi pe uşa trandafirie. Mare ii fu mirarea cand imparatul aparu in usa si spuse:
- Deci tu eşti. Vino cu mine.
- Dar Eclair ? Şi ea aspus Ante şi nu au dispărut trandafirii.
- După cum am spus, doar una va avea toate puterile. Tu eşti aceea.
- Eu? Dar...
- Vino!
Si mersera prin palat pana intr-un final se oprira in fata unui perete pe care un tablou era asezat. In tablou era reprezentata Lupta dintre Bine si Rau.
- Cea Aleasă va descătuşa sceretele Cărţii!
Si tabloul se mari luand forma unei usi. Cei doi intrara intr-o camera nu prea mare, cu peretii pictati in scene din Lupta Binelui si Raului. In mijlocul acelei camera era o masuta pe care erau 48 de bucati de creta, doua cutiute cu un dragon incolacit incrustat, o punguta cusuta cu fir de aur si cu un dragon brodat tot cu fir de aur, toate aceste lucruri impreuna cu o masca. Intr-o parte era un pat cu cearsaf si perne albe cu cate un trandafir brodat cu fir de aur pe fiecare. Intr-un fel de cuier era agatata o pelerina. Intr-un dulap cu usa deschisa se zarea o rochie frumos impachetata. Pe un fel de raft se aflau 5 amulete: de rubin, de Piatra Jolle cu acea culoare trandafirie, de safir, de opal si de de turcoaz.
- Dar ce este aceasta camera?
- Asta este Camera Celei Alese.
- Dar nu ştiam de camera asta!
- Nici nu trebuia să ştii. Trebuie să mergi într-o călătorie, deoarece trebuie să îţi salvezi surorile.
- De ce?
- Chiar in timp ce vorbim noi, trandafirii le vor seca de viata.
- Dar de ce...
- Îţi explic când te vei întoarce din călătorie.
- Dar ce sunt toate aceste obiecte: creta, , punga, cutiile, amuletele, rochia, pelerina, masca! Ce sunt? La ce îmi folosesc?
- Le vei folosi în călătorie. Creta te poate transporta oriunde doreşti. Trebuie să desenezi o uşă şi, în timp ce desenezi, să îţi imaginezi locul unde ai vrea să mergi. Punga nici eu nu ştiu la ce îţi va folosi, va trebui să descoperi tu. În cele două cutiuţe, in prima nu stiu ce este, dar in a doua sunt 10 inele, pentru fiecare mână câte un inel cu rubin, cu smarald, cu opal, cu safir şi cu smarald azuriu, nici acestea nu ştiu ce puteri au. Amuletele, fiecare are o putere, cea roşie, putere, verde, tamaduire, galbena, albastra şi azuria nu au fost folosite niciodată, şi cei ce au îndrăznit, au murit. Rochia, a fost a mamei tale. La cuvântul Ariel ţesătura va fi mai tare decât solzii unui dragon. Pelerina tot a mamei tale a fost. Te va face invizibilă la cuvântul misterio. Masca a fost a mea. Dacă spui „Umbre şi aburi, totuna să fim” te va transforma în oricine vei dori.
- Dar unde voi pleca?
- Va trebui întâi să ajungi la Pădurea Durerii. În timp ce vei face acest drum, vei trece prin multe încercări. Imediat ce vei ajunge la intrarea în Pădure te vei întâlni cu Wolf, Cavalerul-Lup El păzeşte Pădurea. Va trebui să spui: „Sunt cea aleasă” el te va întreba: „Ce ştii despre Spiritele Cărţii?” tu vei răspunde:„Ele fac spirale ce se ascund în apă, fac curse pe uscat, se înneacă în aer, dansează în foc şi se întorc în Rai”, apoi vei vedea ce se va întâmpla.
- Când plec?
- Acum.
- Iau un cal?
- Nu.
Şi Lumierre porni, in culorile trandafirii ale amurgului, spre Pădurea Durerii.
Sper sa va placa >.<
_______________________________________
Mie imi e frica de multe lucruri... dar cel mai frica imi este sa cred... sa cred in vorbe...
Dar este un lucru in care cred... si nimeni nu ma poate face sa nu cred in... iubire, iubirea ce iti da aripi de lumina de vis si fericire... e ceva in care eu cred... multi canta cantul dragostei...dar nu multi stiu defapt ce canta...
|
|
dialog..dak se poate!